Un studiu amplu realizat pe un eșantion de peste 340.000 de adulți din Marea Britanie a ajuns la o concluzie care contrazice parțial mesajele generale despre alcool: nu toate băuturile alcoolice sunt la fel de periculoase sau de benefice pentru organism. Mai mult decât atât, persoanele care consumă vin cu moderație nu doar că nu sunt dezavantajate față de cei care nu beau deloc, ci prezintă un risc cardiovascular semnificativ mai mic decât abstinenții. O diferență de 21% în riscul de deces prin boli de inimă este un număr greu de ignorat, mai ales că vine dintr-un studiu de anvergură care a urmărit participanții pe o perioadă de 13 ani.
Cercetarea, condusă de dr. Zhangling Chen și publicată cu referire în The Independent, este una dintre cele mai extinse analize comparative ale efectelor diferitelor tipuri de alcool asupra mortalității. Dimensiunea eșantionului și durata urmăririi îi conferă o greutate statistică pe care studiile mai mici nu o pot atinge.
CE ARATĂ DATELE: VINUL FAȚĂ DE BERE ȘI SPIRTOASE
Diferența fundamentală pe care o scoate în evidență studiul nu este dintre băutorii moderați și cei abstinenți, ci dintre tipurile de băuturi alcoolice consumate. Iar această diferență este dramatică.
Persoanele care consumă vin cu moderație prezintă, conform datelor colectate pe 13 ani, un risc de deces cardiovascular cu 21% mai mic față de cei care nu beau alcool deloc. Acesta este un avantaj statistic real, nu o margine neglijabilă, și el apare consistent în datele studiului indiferent de alți factori demografici.
În schimb, situația celor care preferă berea sau băuturile spirtoase este potrivit antena24.ro complet diferită și, în anumite privințe, mai îngrijorătoare decât se credea. Chiar și un consum redus de bere sau spirtoase, nu unul excesiv, nu unul asociat cu alcoolismul, ci unul modest și ocazional, crește riscul de deces din cauze cardiace cu 9%. Aceasta înseamnă că un om care bea o bere sau două pe săptămână este statistic mai expus unui deces cardiovascular decât unul care nu bea deloc.
Concluzia care se impune din aceste date este una pe care industria băuturilor alcoolice nu o promovează cu entuziasm: tipul băuturii contează la fel de mult, dacă nu mai mult, decât cantitatea consumată. Două pahare de vin pe zi și două beri pe zi nu produc același efect asupra inimii, chiar dacă cantitatea de alcool pur este similară.
DE CE VINUL ESTE DIFERIT: CHIMIA DIN SPATELE STATISTICII
Explicația pentru care vinul, mai ales cel roșu, are un profil de risc cardiovascular diferit față de alte băuturi alcoolice nu este arbitrară și nu ține doar de stilul de viață al consumatorilor. Există o bază chimică solidă.
Vinul roșu conține o concentrație ridicată de polifenoli, o clasă largă de compuși chimici de origine vegetală cu proprietăți antioxidante bine documentate. Cel mai studiat dintre aceștia este resveratrolul, prezent în coaja strugurelui negru și concentrat în vin în cantități mult mai mari decât în sucul de struguri sau în alte produse derivate. Resveratrolul a demonstrat în studii de laborator capacitatea de a reduce inflamația vasculară, de a inhiba oxidarea LDL-colesterolului, de a îmbunătăți funcția endoteliului vascular și de a reduce tendința de formare a cheagurilor de sânge.
Pe lângă resveratrol, vinul mai conține quercetină, catechine și antocianine, toți compuși cu activitate antioxidantă relevantă pentru sănătatea cardiovasculară. Berea conține și ea unii antioxidanți din hamei și malț, dar în concentrații semnificativ mai mici și cu un profil chimic diferit. Spirtoasele distilate pierd practic toți compușii fenolici în procesul de distilare.
Există și o teorie legată de efectul alcoolului în sine asupra colesterolului HDL, cel bun. Consumul moderat de alcool, indiferent de tip, tinde să crească ușor nivelul HDL, ceea ce ar putea explica parțial efectul protectiv. Dar această explicație singură nu poate justifica diferența de 30 de puncte procentuale dintre efectul vinului și cel al berii asupra riscului cardiovascular, ceea ce sugerează că polifenolii specifici vinului joacă un rol independent și semnificativ.
CONTEXTUL CONTEAZĂ: CUM ȘI CU CE BEI VINUL
Dr. Zhangling Chen a atras atenția că explicația nu este exclusiv chimică. Comportamentele și stilul de viață asociate consumului de vin joacă și ele un rol important în rezultatele statistice observate.
Vinul este băut, în mod tipic, în contextul unei mese. O cină în familie, un prânz în oraș, o reuniune socială cu mâncare pe masă. Acest context înseamnă că alcoolul este absorbit mai lent, că este combinat cu alimente care îi atenuează efectele negative și că, în general, persoana care bea vin la masă are o relație cu mâncarea și cu alimentația diferită de cea a persoanei care bea bere în fața televizorului sau spirtoase la bar.
Studiile sociologice arată constant că consumatorii de vin moderat tind să aibă venituri ceva mai ridicate, acces mai bun la îngrijire medicală, o dietă mai variată și mai bogată în legume și pește și un nivel mai ridicat de educație privind sănătatea. Toate aceste variabile sunt cofactori care influențează mortalitatea cardiovasculară independent de alcool.
Cercetătorii au încercat să controleze statistic aceste diferențe de profil, dar recunosc că separarea completă a efectului chimic al vinului de efectul stilului de viață al consumatorilor de vin este extrem de dificilă în studiile observaționale de populație.
„Tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat dr. Zhangling Chen, subliniind că nu există o singură cauză, ci o combinație de factori care acționează simultan.
UNDE SE TERMINĂ BENEFICIILE ȘI UNDE ÎNCEPE PERICOLUL
Studiul nu este o invitație la consum de alcool și autorii săi sunt expliciți în această privință. Beneficiile cardiovasculare observate la consumatorii moderați de vin nu anulează riscurile care apar odată cu depășirea limitelor unui consum moderat, iar aceste riscuri sunt severe.
Consumul excesiv de vin crește riscul de deces prin cancer cu 36%. Nu cu câteva procente, nu cu o marjă statistică discutabilă, ci cu 36%, o creștere dramatică a unui risc deja semnificativ. Vinul, ca orice băutură alcoolică, conține etanol, iar etanolul este clasificat de Organizația Mondială a Sănătății drept carcinogen de grup 1, adică o substanță cu cauzalitate dovedită pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul hepatic și cancerul esofagian.
Riscul general de deces, din toate cauzele combinate, crește cu 24% la consumatorii excesivi de vin față de abstinentii totali. Aceasta înseamnă că avantajul cardiovascular al consumului moderat este complet șters și transformat în dezavantaj net de îndată ce consumul depășește pragul de moderație.
Ce înseamnă moderat în termeni practici este un subiect de dezbatere în comunitatea medicală internațională. Recomandările variază între țări și între organizații de sănătate, dar un consens larg acceptat plasează consumul moderat de vin la maximum un pahar pe zi pentru femei și maximum două pahare pe zi pentru bărbați, cu zile fără alcool în fiecare săptămână.
De menționat este și că unele studii mai recente, inclusiv o analiză publicată în The Lancet în 2018, au concluzionat că nu există un nivel sigur de consum de alcool din perspectiva riscului de cancer, ceea ce complică imaginea de ansamblu și subliniază nevoia fiecărei persoane de a discuta cu medicul propriu înainte de a trage concluzii personale din studii de populație.
LIMITELE STUDIULUI: CE NU ȘTIM ÎNCĂ
Autorii cercetării sunt onești în privința limitelor metodologice ale studiului lor. Este vorba de o cercetare observațională, nu de un experiment controlat randomizat. Aceasta înseamnă că oamenii nu au fost împărțiți aleatoriu în grupuri cărora li s-a administrat vin sau bere, ci că cercetătorii au urmărit comportamentele existente ale participanților și au analizat rezultatele de sănătate după 13 ani.
Studiile observaționale pot identifica asocieri statistice puternice, dar nu pot demonstra cauzalitate cu aceeași certitudine ca experimentele controlate. Există întotdeauna posibilitatea ca un factor nemăsurat sau nemăsurabil să explice o parte din diferențele observate.
Cu toate acestea, dimensiunea extraordinară a eșantionului, peste 340.000 de participanți, și durata lungă de urmărire, 13 ani, fac din aceasta una dintre cele mai solide baze de date disponibile pentru studiul efectelor alcoolului asupra mortalității. Rezultatele sale nu pot fi ignorate, chiar dacă nu sunt definitive.
Concluzia practică pe care o oferă studiul nu este că toată lumea ar trebui să bea vin. Este că, pentru cei care consumă deja alcool, alegerea tipului de băutură nu este indiferentă din perspectiva sănătății cardiovasculare, și că moderația rămâne principiul cel mai important, indiferent de ce se află în pahar.